joi, 3 septembrie 2009

A saptea arta

Toata lumea se uita la filme. Tuturor le plac filmele. De la desene animate pana la acel gen de filme in care actiunea este mereu aceeasi insa personajele sunt diferite (comedii romantice). Insa in ultimii ani, am observat o decadere a standardelor industriei cinematografice, decadere la fel de imprevizibila ca un episod Power Rangers. Motivul este evident. Indiferent de calitatea filmelor, lumea tot se va uita la ele. Care ar fi alternativa? Sa citeasca?? Nu se poate asa ceva. Doar suntem in secolul XXI. In ziua de azi lumea mai citeste doar Harry Potter si Twilight. Dar acesta este un subiect pentru un alt articol.
Revenind la scaderea calitatii filmelor, aceasta este mai mult decat evidenta. Putem doar sa aruncam o privire asupra filmelor care la un moment dat, anul acesta, au fost pe primul loc in box office si sa observam Hanna Montana: The Movie, cu incasari de 154 milioane de dolari, ceea ce imi demonstreaza ca sunt martor la regresul umanitatii.
Suna ca un paradox , dar pentru ca un film sa aibe succes acum, nu mai este necesara o idee revolutionara, un regizor vizionar si actori talentati, ci doar un buget mare si o cat mai mare lipsa de originalitate.

(un alt paradox)

Dar nu doar filmele facute pentru incasari sunt mai putin decat acceptabile. Fenomenul este omniprezent in industrie. Pana si peliculele nominalizate la Oscar pentru cel mai bun film lasa de dorit, parerea mea fiind ca din ultimii 3 ani, din aceasta categorie de filme, doar The Departed poate fi considerat un film bun. Multi vor spune ca si cele care au castigat in 2008 si 2009 merita vazute, insa No Country for Old Men este un film bun doar in comparatie cu celelalte nominalizari din acel an. Cat despre Slumdog Millionaire, ar trebui sa trecem cu vederea mult prea multe filme cu elefanti pentru a putea lua in serios un film despre indieni.

Insa in acest desert de deznadejde, exista si cateva oaze de speranta:

***
In 1999, a aparut un film independent, cu numele de The Boondock Saints. Daca nu l-ati vazut inca, ar trebui sa deschideti carenetelul in care aveti lista cu obiective personale si sa il treceti pe prima pagina. Toata lumea are un astfel de carnetel nu? Adica nu sunt singurul. Nu?
Asa ca voi astepta aici pana il vedeti. Serios. Astept.



Pentru cei care au vazut filmul de care am amintit, stiti desigur despre ce este vorba. O poveste in care 2 frati decid sa devina eroi, anihiland mafia locala, actiunea impletindu-se la fiecare pas cu un umor negru asemanator cu cel al lui Guy Ritchie (regizorul cunoscut in principal pentru faptul ca avand nevoie intr-un film de un actor care sa joace rolul unui tigan, l-a ales pe Brad Pitt).
Este considerat ca fiind un film genial de catre fanii genului, si cu totii am fi vrut sa aibe o continuare. Ei bine, acea continuare va aparea peste 2 luni. Tinand cont de trailer-ul care e inca proaspat (nu, nu las link; invatati sa folositi internetii!) pot afirma, in limbaj academic, ca acest film cu siguranta va rupe baraca.

***

Filmele horror s-au situat intotdeauna pe una din ultimele trepte ala industriei cinematografice (alaturi de comediile romantice). Cea mai mare parte din filmele din aceasta categorie au un buget redus, un scenariu retardat, cele mai jalnice replici imaginabile, o linie melodica cantata la pian si o distibutie pe langa care Stevan Seagal este un mare actor.
Tinand cont de argumentele de mai sus, nu mica mi-a fost mirarea cand am constatat ca anul viitor va aparea un film de groaza despre care, in ciuda profundei mele antipatii pentru acest gen, se poate spune ca are potentialul de a fi un film bun. Ma refer la The Wolfman care va aparea in februarie 2010. (Interesant faptul ca scriu despre un film cu varcolaci, intr-o seara cu luna plina. Sa fie coincidenta? Destin? Karma?)


Sa incerc sa imi justific asertiunea precedenta. In primul rand elementul supranatural este reprezentat de varcolaci (vampirii sunt asa 2008). In al doilea rand, actiunea are loc in anii 1880, ceea ce este oarecum inedit pentru un film horror. Un alt punct pozitiv poate fi considerat aparitia unor mari actori in rolurile principale. Cine nu ar vrea sa vada un film de groaza in care apar Che Guevara, Hannibal Lecter si agentul Smith?
In final, ultimul meu argument este urmatorul. Varcolacii chiar arata a varcolaci. Cei care fac filmele Twilight ar trebui sa ia notite.

(sezi... sezi... asa! bun baiat! acum rostogoleste-te!)

***

Trebuie totusi sa intrerup seria de stiri bune cu una care este exact opusul. Adica rea.
Intre timp raspundeti la urmatoarea intrebare.
Cand a fost ultima oara cand v-ati distrat vazand un film Disney? Si nu ma refer aici la desene animate de lung metraj. Nu, ma refer la filme normale, cu actori normali (nu vreau sa ma gandesc acum cat de normal trebuie sa fii pentru a lucra pentru Disney). Mai ganditi-va la intrebarea pe care am pus-o. Si ca sa facem lucrurile mai interesante, sa excludem ca raspuns, Piratii din Caraibe. Continuati sa va ganditi.

Intre timp sa vorbim despre Marvel. Pentru necunoscatori, Marvel este compania care detine drepturile de autor pentru aproape toti supereroii de care ati auzit, cum ar fi, Spider-Man, X-men sau Thor (da, Thor e supererou. Credeai ca e zeu nordic? Haha!). Daca ne uitam la o lista cu productiile bazate pe personajele Marvel, observam aproximativ 5-7 filme bune si mult prea multe filme a caror existenta preferam sa o ignoram. Insa partea buna este ca ultimile aparitii au intrecut chiar si asteptarile celor mai optimisti fani. Se pare ca studiourile Marvel sunt pe calea cea buna.

Si acum, stirea rea despre care va vorbeam inainte.
Disney a cumparat Marvel. Auzind despre aceasta neasteptata tranzactie, Obama a avut urmatoarele de declarat:

("Mori Disney! Mori!")

Desigur Disney se va implica in viitoarele productii Marvel, si tinand cont de resursele materiale pe care le detine, acesta poate parea la prima vedere un lucru bun. Insa cu totii cunoastem mentalitatea Disney. 'Copiii sunt pe primul loc.' Filmele produse de ei sunt productii anoste care incearca sa inoculeze in mintile publicului ideea unei lumi perfecte, in care toata lumea e speciala si totul are un final fericit. Intr-un fel filmele Disney pot fi considerate spalare de creiere in masa. Si aici amintesc din nou de Hanna Montana.
Oare cat trebuie sa asteptam pana la un film hibrid, cu personaje Disney, dar si Marvel?


***

In final, inchei cu trailer-ul unui film care nu are nevoie de nici un fel de comentariu. Asa ca nu voi face nici un fel de comentariu. Vizionare placuta!

luni, 1 iunie 2009

Apocalips, acum!

1 iunie, o zi magica, o zi in care lumea pare perfecta, iar visele par mai aproape ca oricand de realizare. O zi in care toate grijile par sa dispara pentru totdeauna. Asta pana cand iti dai seama ca este ziua "copilului"! (Da, ziua copilului, nu a copiilor; diferenta subtila dar incontestabila. Cine este acest copil?)

(unul din ei?)

Copilul (lat. parasitus socialus), este acea fiinta din regnul animal, care vietuieste pe suprafata spatiului terestru, in mare parte in zone ocupate de oameni. Este un inepuizabil producator de stress si se hraneste cu sufletele si sanatatea mentala a persoanelor din proximitate.
Pradatorul lui natural este Michael Jackson.
Exista indivizi care sunt de parere ca acesti 'copii' sunt oameni, pentru ca se aseamana foarte mult cu acestia din urma. Teoria este perfect valabila, insa nu trebuie sa uitam ca genetic, si urangutanii sunt aproape oameni.


Exista multe persoane care poseda unul sau mai multe exemplare din acesti 'copii', sau cum imi place mie sa ii numesc, dejectii umane. Singurul motiv care imi trece prin cap pentru a justifica o actiune atat de nenaturala este existenta unui bizar fetis pentru poluare fonica. Este la fel de nefiresc precum un tantar care polenizeaza flori doar pentru a agata niste albinute. Si vorbind despre albinute; daca mierea de salcam este produsa din flori de salcam, mierea de albine e facuta din albine? Si atunci cum sta treaba cu uleiul de masline si uleiul de copii? Si asa am revenit la copii.

Cei mai mari sociologi si economisti din lume au ajuns la rezultate concludente potrivit carora copiii sunt principala cauza pentru suprapopulatie si criza financiara. De asemenea, psihologii sunt unanim de acord cu ipoteza conform careia, copiii sunt inapti de a vietui in societatea moderna fara un substantial sprijin extern. Nu sunt in stare nici macar sa se apere. Daca ar fi lasati singuri probabil ar fi agresati de veverite.

("East Siiiiiide!!!")

In sprijinul afirmatiilor precedente vin si rezultatele studiilor personale asupra copiilor, de asemenea cunoscuti si sub denumirea de "mesageri ai intunericului; malefica intrupare a spiritelor abisale; a saptea incarnare a entitatii haosului, cunoscuta de-a lungul istoriei sub diferite nume, precum Set, Loki, Hades, Pluto sau Victor Piturca;" (DEX).
Rezultatele acestor studii confirma ceea ce cu totii am banuit intr-un moment sau altul al vietii noastre. Copiii sunt sursa a tot ceea ce este rau in societatea noastra. Ganditi-va putin: toti dictatorii din cursul istoriei au fost la un moment dat copii; toti criminalii in serie, de asemenea au fost copii; Dan Negru, copil. Totul incepe sa se lege.

Aici imi inchei scurta disertatie asupra acestei presante probleme a societatii moderne. Multi dintre voi probabil nu sunteti de acord cu viziunea mea asuprea realitatii. Dar, cine sunt eu sa judec? Va plac copiii? Atunci sper sa va intalniti cu cel de mai jos. Noaptea.

("Vreau ficatii tai!")

sâmbătă, 9 mai 2009

Crepuscul

Dupa o pauza de aproape 4 luni, ma intorc cu un subiect incendiar. Probabil sunteti la curent cu fenomenul cultural ce a luat lumea prin surprindere, avand un impact neprevazut asupra societatii. Vorbesc desigur despre "Twilight"...
Twilight reprezinta o serie de carti despre vampiri, ce a fost tradusa in peste 35 de limbi (printre care se numara probabil malgasa, zulu, swahili, elvish si klingoniana).

Neavand (?)placerea(?) de a citi aceste carti, voi face o recenzie extrem de obiectiva* asupra ecranizarii primului volum al seriei.
* folosesc propria definitie a cuvantului

(Buffy + Beverly Hills = Twilight)

Twilight este un film cu vampiri, in care acestia, la lumina soarelui, sufera o combustie spontana care ii mistuie intr-un interval de cateva secunde.
De fapt, scuze, ma gandeam la (orice) alt film cu vampiri. Nu, cei din Twilight la lumina soarelui, sclipesc. Da, sclipesc.
Mai merita sa continuam?

De ce nu?
Povestea in Twilight orbiteaza in jurul unei idei care nu a fost prea exploatata pana acum, si anume, aceea a unor vampiri care nu vor sa fie ceea ce sunt (adica vampiri) si care incearca sa se integreze in societate. Incearca Twilight sa exploreze in adancime potentialul acestei idei, oarecum originale? Desigur ca nu! Nu, cand isi poate focaliza atentia asupra unui concept cu totul revolutionar: dragostea imposibila intre doua personaje apartinand unor lumi diferite.
Hmmm... Oare unde am mai vazut asta pana acum? Romeo si Julieta, Tristan si Isolda, Tokyo si Godzilla, lista poate continua.
Prin urmare, Twilight este un film care in mod voluntar renunta la orice urma de originalitate, pentru a prezenta o poveste care a fost atat de mult uzata in fictiune, incat a devenit cliseu.


(vampir, purtandu-se vampireste)

In plus, este greu de inteles modul in care se poarta personajele in film. Mare parte din liceeni se comporta ca niste giboni retardati; asta pe langa faptul ca absolut toata lumea pare a nu fi capabila sa observe vampirii care traiesc in jurul lor.

("Vampir? Nu inteleg exact ce vrei sa spui.")

Apropo de poza de mai sus, voi prezenta o lacuna din logica firului narativ:
a) vampirul vrea sa se integreze in societate, purtandu-se ca un om.
b) nici un vampir nu se poate impotrivi instinctelor la vederea sangelui.
c) vampirul se face doctor.
Genial!!!

Parerea mea este ca Twilight este un film mediocru ce a provocat mult mai mult entuziasm decat ar fi fost normal - concept ce stiintific se numeste "efectul Harry Potter".
As dori ca Hollywood-ul sa se trezeasca din starea letargica in care se afla in momentul de fata si sa inceapa sa produca filme de calitate.

(propunerea mea)


miercuri, 21 ianuarie 2009

Reality show

Incepand de ieri, a intrat in vigoare o lege, conform careia toate convorbirile telefonice si toate sms-urile vor fi inregistrate si vor putea fi folosite de procurori in "cazuri de urgenta" (ex: razboi, asediu, atac al robotilor din viitor etc.).

("001000111101010100101011010101111011")

Scopul declarat al acestei masuri este prevenirea terorosimului.............
Da, al terorismului.........
Ma simt mult mai in siguranta!

Se pare totusi, ca nu se va inregistra continutul mesajului, ci doar date legate de acesta: de unde vorbim, cu cine vorbim, unde se afla cel cu care vorbim, cat vorbim...
Intr-adevar, infomatii utile.

(Stiu cu cine vorbesti...
si nu mai zambi ca un fraier!)


Deja imi imaginez o situatie, in care un detectiv se uita peste aceste date:
"Hmmm. Suspectul a vorbit de 6 ori intr-un interval de 72 de ore, cu un numar din aceeasi retea, care se afla la 1.9 km distanta. Ceea ce e ciudat insa, este ca nici un apel nu depaseste 84 de secunde. Exista o singura solutie! Suspectul are 29 de ani, este brunet, schiopateaza din cauza unei fracturi pe care a suferit-o la ski si este pasionat de rebus. Da! Este singura posibiliatate!"
La fel de verosimil pe cat de inteligenta este legea despre care vorbim.

Dar totusi, nici un sacrificiu nu este prea mic pentru a preveni eventualele acte teroriste. Nu?
Probabil aceste date vor ajuta si la capturarea membrilor Yakuza (un studiu recent arata ca in Romania numarul membrilor Yakuza este aproximativ egal cu cel al teroristilor). Dar de ce sa ne oprim aici? Cu siguranta aceste informatii vor duce la aflarea adevarului din spatele unor enigme neexplicate ale istoriei. Unde este Atlantida? Cum au fost construite piramidele? Ce a fumat Walt Disney inainte sa il creeze pe Mickey Mouse?

("O sa iti devorez sufletul!")

Raspunsurile le vom afla in curand.

Insa, ce impact va avea crearea acestui precedent? Cum vor evolua aceste legi, care sacrifica libertatile personale, in favoarea "securitatii sociale"? Viitorul nu arata prea grozav.


(Faceti cunostiinta cu fratele cel mare!)

marți, 6 ianuarie 2009

Licariri artistice

Ceea ce veti vedea in continuare reprezinta produsul unei minti plictisite in momente de inspiratie maxima. Cuantumul acestor delicii vizuale constituie magnum opusul unui artist aflat in cautarea perfectiunii.
Vizionare placuta!


("Geneza haosului")


("Disectie")


("Spiraland in subconstient")


("Profetia")


("Viziuni apocaliptice")


("Cosmarul lui Darwin")

("Timmy" a.k.a. noua mascota Excelsior)

Pentru cei ce se intreaba care este scopul patratelelor existente in jumatate dintre desene, acestea reprezinta sentimentul de claustrare al omului incapabil sa isi depaseasca limitele. Si pentru cei ce cred ca ar trebui sa consult un psiholog, as dori sa stiti ca nu aud voci care sa imi spuna ce sa fac, pentru ca vorbesc in daneza si nu le inteleg, iar halucinatii nu am avut niciodata. Daca nu ma credeti, intrebati iepurasii care danseaza in jurul meu. Dansati iepurasi! Dansati...

miercuri, 31 decembrie 2008

Ziua dinainte de maine

Anul 2008 este aproape de sfarsit, ceea ce inseamna ca mai avem aproximativ 4 ani pana la implinirea profetiei maya. Asta daca intre timp nu va avea loc sosirea lui Xenu sau ciocnirea particulelor la CERN.
2008 a fost un an bun. Un an in care am vazut multe schimbari la nivel mondial, ceea ce demonstreaza ca am ajuns intr-o era in care totul e posibil. O era in care Casa Alba este locuita de catre un negru (cata ironie...), o era in care Fidel Castro nu mai este presedinte in Cuba si o era in care un film cu Batman are sanse reale la Oscar. Da, totul este posibil.

Ne ramane sa ne intrebam ce ne rezerva 2009.
Oare anul 2009 va fi asa cum a fost prezis in filme?








(sper ca nu!)













Voi incerca sa vorbesc despre lucrurile care as vrea sa se intample in noul an, dar care am o vaga presimtire ca vor ramane doar dorinte neimplinite:

  • Sa fie anulate majoritatea emisiunilor romanesti. Si pentru a imi expune cazul cat mai elocvent, fiecare din cuvintele propozitiei anterioare este link catre un moment ce poate fi descris doar ca 'penibil la apogeu', asa cum doar la posturile tv din Romania se poate intampla. Din pacate, aceste emisiuni nu vor disparea peste noapte, retragandu-se in negura primordiala din care s-au tarat, asa cum mi-as dori. De ce? Pentru ca in Romania, prostia este mai greu de ucis decat Bruce Wilis.
  • In anul 2009 vor aparea o multime de filme ale caror fani le asteapta cu mai multa nerabdare decat asteapta francmasonii noua ordine mondiala. Filme ca asta, asta, asta sau asta. Insa, va mai avea loc o premiera importanta - mult asteptata ecranizare a celui mai cunoscut anime, Dragonball. Dar, o problema majora este deja sesizabila.
(gasiti 5 diferente asemanari intre imaginile de mai sus)

Trecand peste reactia initiala de furie necontrolata, raman cu intrebarea: "De ce a fost lasata o astfel de blasfemie sa aiba loc?". Alegerea actorului pentru rolul principal pare facuta dupa prea multe sticle de whiskey. Asta pe langa restul detaliilor, care asa cum Hollywood-ul a mai facut si in trecut, contribuie la distrugerea unei amintiri placute din copilarie. Si aceasta impresie a fost facuta de o singura poza... Sper sa se intample ceva, astfel incat acest film sa nu vada niciodata lumina zilei. Epuizarea bugetului, ploaie de meteoriti, invazie de lacuste, orice, in speranta ca acest sacrilegiu sa nu ajunga sa corupa minti nevinovate.

  • Imi doresc ca accesul la internet sa fie interzis persoanelor sub 16 ani sau cu un IQ de mai putin de 130 (daca te intrebi de ce nu am pus H in fata la IQ, inseamna ca nu ar trebui sa ai voie pe internet). De ce? Conditia cu IQ-ul probabil o intelegeti. Intrati pe orice clip youtube si cititi comentariile. Sau, pentru senzatii tari, incercati hi5. Cred ca e clar ce vreau sa spun. Acum, conditia cu varsta: de ce ar avea nevoie un copil de internet? Ca sa stea pe messenger cu colegii de gradinita? Sa downloadeze Tom & Jerry? Nu, copii nu au nevoie de internet. "Dar cat rau pot face?". Teoretic, deloc. Dar teoretic, islamul este o religie pasnica. Intelegi unde vreau sa ajung? Lasa-ma sa ilustrez cu un fapt real:

****** would like to add you to his/her messenger list.

Accept.

******: salut
Miezu': salut
******: cine esti?
(hmmm... Ma abordeaza si apoi ma intreaba cine sunt. O fi un test? Sa ii spun? Mai bine folosesc un pseudonim.)
Miezu': Zorro
Miezu': tu?
******: nu esti Zorro eu sunt andrei colegul tau
(S-a prins ca nu sunt Zorro! Andrei??? Credeam ca am deja id-urile colegilor mei.)
Miezu': care andrei?
******: andrei colegul tau
(Persistent baiatu'...)
Miezu': cred ca ma confunzi.
******: esti in clasa a doua si esti coleg cu mine
(???)
Miezu': ...acum sunt sigur ca ma confunzi
Miezu': probabil colegul tau ti-a dat id-ul gresit
Miezu': eu am 20 de ani
******: esti coleg cu mine si ai 8 ani
(Destul! Pustiu' asta imi pierde timpul...)
Miezu': nu exista Mos Craciun si esti adoptat!!!

Ignore.
Inchei acest articol cu o poza cu un ornitoring de plus. Nu imi puneti motivele la indoiala!

(LA MULTI ANI 2009!)

luni, 22 decembrie 2008

Miezu' problemei

In 3 zile este Craciunul! Si ce subiect de discutie ar fi mai potrivit, in aceasta perioada a anului, decat holocaustul si Germania nazista? Insa, nu voi vorbi despre asta. Voi vorbi despre un subiect mult mai teribil. Un subiect a carui simpla aluzie induce inevitabil o stare de repulsie si dezgust, care provoaca in orice instanta, un veritabil catharsis de injurii si anateme.
Acest subiect este politica.

In ultima luna, viata politica romaneasca a trecut printr-o multime de evenimente. Desigur, in Romania exista 2 categorii de oameni: cei care simt o anumita afinitate pentru politica si cei care ar prefera sa mestece sticla decat sa fie in aceeasi incapere cu o persoana care cunoaste pe cineva care s-ar putea sa vrea sa vorbeasca despre politica. Personal, ma situez in cea din urma.
Si, din aceasta pozitie voi incerca sa fac o analiza, cat mai obiectiva, a ceea ce s-a intamplat in ultimul timp in politica romaneasca, folosindu-ma de limitatele mele cunostiinte in domeniu.

Sa incepem.

In urma cu 3 saptamani (30 noiembrie), au avut loc alegeri parlamentare. Cum suntem deja obisnuiti, audiovizualul ne-a asaltat cu o puternica campanie pro-vot, al carei mesaj parea sa fie "Votezi, sau esti mazga societatii". Asta pentru ca este foarte logic sa existe o astfel de aversiune impotriva celor care refuza sa voteze, intr-un stat democrat. Aproape la fel de logic ca o emisiune cu Dan Negru.
Ramanand la subiectul alegerilor, se pare ca nimeni din cei care le-au organizat nu si-a dat seama ca data in care aveau loc era cu o zi inainte de 1 Decembrie. Care e sarbatoare nationala. Adica zi libera. Care picand luni, insemna week-end prelungit. Aparent, nimeni nu a putut anticipa ce urma sa se intample.

(hmmm... grea decizie!)

Rezultatul? In statiunile romanesti, in special cele de pe Valea Prahovei, locurile libere la hoteluri si pensiuni tindea catre 0 (zero). Inteligenta treaba! Urmatoarele alegeri probabil vor fi organizate intr-o zi cand un procent mai mare al populatiei va fi disponibil. Recomand 1 ianuarie.

Ceea ce a urmat alegerilor, a fost alianta de guvernare intre PD-L si PSD+PC. Sau este mai corect spus coalitie? Sincer, nu imi pasa, asa ca ii voi spune 'prosteala' si asa ma voi si referi de acum inainte.
Facand o mica paranteza, mai crede cineva ca inseamna ceva literele ce alcatuiesc numele partidelor? Ca reprezinta o anumita mentalitate si ideologie? Sa fie cineva atat de naiv? Este vorba doar de a castiga mai multe voturi. Si exemplele sunt mai mult decat sugestive: PSD+PC; PD-L = PD + PLD etc. Se va ajunge probabil la un partid unic de genul PS-CLCD+UDMR. Sper ca nu am uitat pe nimeni.
Revin la prosteala PD-L si PSD. Astfel, negocierile fiind incheiate, era timpul sa fie ales un prim-ministru. Dar cine ar fi cel mai potrivit? Cine oare a dat cea mai elocventa declaratie ca si-ar dori aceasta functie, in cea mai oportuna situatie?
Desigur, Stolojan, care manifestand o atitudine de 'ce pana mea', si-a tinut discursul politic, privitor la eventuala sa investire in functia de prim ministru, pe marginea piscinei. In costum de baie.
Exista multe voci care spun ca Stolojan ar fi de fapt o marioneta, prin care presedintele Basescu poata controla guvernul. Desigur, este doar o ipoteza...

(cautand pe Google poze cu Basescu si Stolojan - cel mai plictisitor
lucru pe care l-am facut tot anul)


Din pacate, desi initial entuziasmat de noul sau post, Stolojan (folosind termenul tehnic) s-a sucit, si cu aceeasi atitudine de 'ce pana mea', a demisionat dupa doar 4 zile. Adica, a rezistat putin mai mult ca un antrenor in Liga 1.

Si astfel, am ajuns la problema de zi a Romaniei: alegerea ministrilor. Nu voi intra in mai multe amanunte. As avea totusi o sugestie. Il propun ca ministru al economiei pe Ombladon, pentru extraordinara sa initiativa de depasire cu succes a crizei financiare: lasarea Romaniei amanet.

Sfarsesc aici aceasta grotesca descriere a haosului in stare pura ce reprezinta viata politica romaneasca. Promit pe viitor articole cu subiecte mai placute decat acesta: viermi intestinali si criminali in serie.